„ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ INVESTIM ÎN EDUCAȚIA SANITARĂ, CARE TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ DIN COPILĂRIE. EDUCAȚIA ESTE O ARTĂ. CU CÂT ȘTIM MAI MULT DESPRE BOALĂ ȘI DESPRE CEEA CE DETERMINĂ BOALA, CU ATÂT VOM FI MAI SĂNĂTOȘI”.

Domnul Doctor Toni Feodor, medic primar Chirurgie generală și medic specialist în Chirurgie Vasculară ne vorbește azi, despre importanța relației dintre medic și pacient, dar și despre educația sanitară și prevenție.

Domnul Dr. Toni Feodor consideră că medicul trebuie să fie dedicat meseriei și să vadă interesele pacientului. În discuția de azi, se pune accentul pe importanța pe care o are medicul în procesul de vindecare și despre puterea pe care trebuie să o transmită pacientului pentru a trece prin boală. „Noi trebuie să convingem pacientul, să ne asezam la nivelul său, să îl luăm de mână și să îl ducem pe drumul vindecării.”

Oana Voicu: Știu că sunteți implicat în activități de educare a pacientului. Puteți să ne explicați ce faceți și de ce ați ajuns să faceți și așa ceva?

 Dr. Toni Feodor: Cuvântul educație presupune hrănire, creștere, modelare. Cu cât avem un pacient mai bine pregătit și mai bine instruit în privința bolii lui, cu atât șansele de succes ale unei terapii sunt mai bune. Altfel spus, pacientul intră activ în echipa terapeutică, iar acțiunea de vindecare este mult mai eficientă. De aceea, este bine să investești timp și energie în educarea pacientului.

Pe de o parte, vindecarea ca și educarea pacientului trebuie să fie personalizată. Omul este unic și vine cu tot parcursul vieții lui, cu patologiile lui. Pe de altă parte, educația sanitară la nivelul maselor este extrem de importantă pentru că 75% dintre boli au legătură cu stilul nostru de viață și cu interacțiunea cu mediul.

Este foarte important să investim în educația sanitară, care trebuie să înceapă din copilărie, din școală. Educația este o artă. Cu cât știm mai mult despre boală și despre ceea ce determină boala, cu atât vom fi mai sănătoși.

De exemplu, punctele albastre ale planetei au ceva în comun și anume socializarea. Adică partea aceea de „iubește-ti aproapele” este aplicată, nu la nivelul riguros, ci într-un mod firesc, uman. Acest lucru aplicat la nivelul unei comunități largi este simplu, de durată și de mare efect.

 Oana Voicu: Cum îi facem pe copii să fie atenți la astfel de mesaje? Cum credeți că le putem stârni interesul pentru educația sanitară?

Dr. Toni Feodor: Este un proces complex. Ne trebuie în primul rând un pedagog pentru acest lucru, iar partea creativă în educație este primordială. Omul s-a născut artist, dar omenii uită acest lucru pentru că suntem pe parcursul unui sistem educațional industrializat. Ce se creează este pentru economie, finanțe etc. Totuși, s-au făcut unele modele cu conotație religioasa care au efect, au succes, deci este posibil.

Oana Voicu: Din pacienții care vin la dumneavoastră în cabinet cât de pregătiți din punct de vedere al prevenției vi se pare că sunt acum în anul 2022?

Dr. Toni Feodor: Nu avem prevenție. Foarte puțini vin pentru prevenție. Pregătirea pacienților diferă foarte mult. Unii vin învățați de la Dr. Google și s-a constatat că 50% din ceea ce se publică pe internet este eronat pentru că nu sunt articole publicate de doctori.

Rolul doctorului este să vină la nivelul pregătirii pacientului. Nu trebuie să vorbești cu pacientul pe un ton acuzativ, ci să te așezi la nivelul lui și să pornească dialogul. Este foarte important să ai răbdare să asculți pacientul, să vezi că pacientul intră în acest dialog cu speranța de a găsi o soluție pentru rezolvarea problemei lui. Pacientul trebuie implicat ca și parte activă în găsirea acestei soluții.

Eu îi spun:  „Cel mai bun doctor ești chiar dumneata.” Pacientul are libertatea să aleagă, eu îl învăț ce să facă, îl ajut, dar cel mai bun doctor rămâne chiar el. Și gândul vindecării este foarte important.

Oana Voicu: Din conversația pe care o aveți cu pacientul vedeți că el contiuă să facă și acasă ceea ce a învățat de la dumneavoastră? Cât de mult înțeleg pacienții ce trebuie să facă după ce le explicați?

Dr. Toni Feodor: Aici este greșala noastră pentru că după dialogul cu pacientul urmează partea de instructaj, iar aici se termină. Ceea ce încercăm să facem noi și are mare eficiență este urmărirea pacientului, să vedem dacă și-a însușit informația. După ce iese din cabinet, pacientul este întrebat de asistenta medicală dacă a înțeles ce i s-a comunicat de către medic, iar a doua zi este sunat pentru a fi verificat. Urmează apoi să fie sunat la o săptămână, la o lună și așa mai departe.

Oana Voicu: Când vi s-a părut că folosiți resursa creativității în comunicarea cu pacienții?

Dr. Toni Feodor: Creativitata este strict legată de educație. În momentul în care facem dialog cu pacientul are loc un act de creativitate. Nu se poate fără creativitate în medicină.

Din păcate, acum medicina merge pe un drum bazat pe dovezi care intră în niște rigori, în niște limite, în niște intervale foarte stricte. Acestea limitează foarte mult creativitatea, iar ceea ce se încearcă acum în medicină este foarte greșit. Se încearcă să se scoată doctorul din ecuația vindecării, vindecare care vine doar prin doctor.

Doctorul are efect placebo, ca orice medicament. Omul este energie și lumină, iar interacțiunea doctor-pacient este foarte importantă în mecanismul vindecării oricărei boli. În patologia vasculară, de exemplu se încearcă să se scoată toate numele proprii, ceea ce este o mare greșală. Greșala este că scoatem modelele din medicină, doctori care și-au sacrificat viața pentru medicină.

Eu am avut un profesor care ne-a învățat să facem compresie și care în trei zile de curs ne-a pansat cu mâinile lui, el având 88 de ani, încercând să ne arate ce simțim. Doctorul trebuie să să simtă ce simte pacientul. În medicină este importantă vocația, dar nu se pune deloc accent pe acest lucru. Marii profesori simțeau ce simt pacienții, conexiunile erau foarte mari.

Acum se vorbește despre medicina cuantică care vine din medicina vibrațională. Nu putem să fim tratați de tehnologie sau de un computer, pacientul trebuie tarat de un doctor. De la descoperirea antibioticelor și până acum costurile au crescut enorm pentru o speranță de viață mică. Foarte mult se cheltuie în ultimele luni de viață ale unui om.

Oana Voicu: Ce sfat le-ați da studenților la medicină și rezidenților în ceea ce privește comunicarea și creativitatea pentru a le fi mai ușor în relația cu pacienții?

Dr. Toni Feodor: După această perioadă de pandemie în care medicul nu a avut acces la pacient este destul de difici. Creativitatea are și partea aceea de imaginar în care ne imaginăm boala în sine, doctorul trebuie să se pună în pielea pacientului. Doctorul trebuie să interpreteze prin el durerea și simptomele, iar de acolo lucrurile merg foarte simpu. Urmează să ofere soluția pacientului, soluție pe care ar alege-o și pentru el ca medic.

Oana Voicu: Cât de diferită era o consultație online față de o consultație fizică? Au un viitor consultațiile online?

Dr. Toni Feodor: Semnale de alarmă vin din anii `50 când a apărut radiografia și mai târziu, tomografia computerizată în care un medic generalist scrie o carte, „Morală și medicină”. În carte era descris un pacient care își introduce simptomele în spatele unui ecran unde se aflau mai mulți doctori, iar pe partea cealaltă primește o rețetă. Autorul atrage atenția că partea morală a medicinei este foarte importantă. Noi trebuie să reprezentăm doar interesele pacientului.

 Oana Voicu: Ce cazuri ați avut în care puterea pacientului a fost foarte mare în a-și vindeca boala și prin gândirea lui a reușit să se vindece?

Dr. Toni Feodor: Lucrurile sunt simple când tratamentul funcționează. Când lucrurile se complică, din varii motive, sau când sunt complicate de la început, trebuie să ai aceasta abilitate de a-i explica pacientului că urmează un drum anevoios către vindecare, drum în care pot apărea obstacole, dar mergem împreună ținându-ne de mână. Pacientul capătă putere și îți dă și ție putere ca să vindeci.

Un exemplu concret, o fistulă perianală complexă. Este o zonă în care există o mare funcționalitate. Ei bine, dintr-o infecție a unor glande se pornește un abces, abcesul se complică cu o fistulă perianală care distruge toată arhitectura și care determină o inflamație și o infectie cronică. Ca să rezolvi fără să deranjezi prea mult complexitatea functională a regiunii perianale este nevoie de o intervenție foarte complexă în care riscul este să rămâi cu o incontinență. Există o soluție, un proces în care se taie printr-un procedeu foarte lent sfinterul, în spate se capătă vindecare, iar acest proces poate să dureze.

În cazul acestui pacient, procesul a durat foarte mult, acesta a avut încrederea necesară și s-a vindecat, dar a fost un drum foarte anevoios.

În cazul în care pacietul nu are încredere în medic, apare medicina defensivă. Medicul face un pas în spate și trimite pacientul la alt coleg sau în altă parte. Medicina defensivă este o mare problemă. Scade comunicarea, se ridică bariere, se cheltuie bani.

 Oana Voicu: Apare și ideea pacientului singur în fața bolii. Ați întâlnit, puteți constata că uneori pacenții se simt singuri în fața bolii?

Dr. Toni Feodor: Există tendința de automedicație. Pacientul nu are încredere în sistem și se instruiește singur. Efectele sunt devastatoare. De exemplu, tratăm pacienți cu ulcer de gambă. Pentru că are modele din jur care nu s-au vindecat el face automedicație fără să ajungă la un specialist. Ajungem din nou la educație. Noi trebuie să convingem pacientul, să ne pozitionam la nivelul lui, să îl luăm de mână și să îl ducem pe drumul vindecării.

Oana Voicu: Cum este să aveți și acest rol de medic antreprenor? Ajută? Dă o altă viziune asupra relației cu pacientul?

Dr. Toni Feodor: Se împacă destul de greu pentru că nu există timp. Este nevoie de o echipă care să îți urmeze visul. Ideea mea este o clinică pentru doctor, nu pentru pacient. El să aibă nume, să aibă posibilitatea de a comunica indelung cu pacientul prin toate aceste mecanisme despre care am vorbit: o asistentă care să fie dedicată, un health coach care să sune pacienții și așa mai departe.

Să spunem că doctorul este dirijorul unei orchestre și el dă tonul în speranța vindecării, iar pacientul să intre în clinică și să nu fie privit ca un bolnav, ci ca și cum ar fi venit în vizită la niște prieteni.

 Oana Voicu: Este ceva ce doriți să adăugați?

Dr. Toni Feodor: Acest subiect al educației sanitare este unul foarte interesant. Am discutat cu niște factori de decizie, ideea este foarte bună doar că trebuie un program și un proiect și lucrurile puse într-o reglementare legislativă. Este nevoie de timp, poate 50-100 de ani.

Ca individ poți face ceva pentru tine și familia ta. Lucrurile sunt simple. Trebuie să eviți lucrurile care duc la boli serioase: fumatul, consumul de alcool etc. Este importantă mișcarea, acumularea de masă musculară, dar acestea sunt doar recomandări din păcate, fără să se știe cât de importante sunt în realitate.

 

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp