Migrena în România: o problemă de sănătate publică ignorată. Campania #DespreMigrena și importanța conștientizării

Rezumat

Migrena este una dintre cele mai invalidante afecțiuni neurologice la nivel global, însă în România continuă să fie sub-diagnosticată, sub-tratată și puțin înțeleasă.

În contextul lunii iunie – lună internațională de conștientizare a migrenei – campania #DespreMigrena, derulată de Asociația Credu, Asociația pentru Sănătatea Creierului și Headache Society Romania, atrage atenția asupra impactului migrenei asupra calității vieții și asupra nevoii urgente de educație medicală și acces la tratament. Articolul prezintă date actualizate despre prevalența și tratamentele disponibile, explică diferențele între tipurile de dureri de cap și oferă recomandări pentru gestionarea migrenei, în special pe timp de vară.

1. Introducere

Migrena este o tulburare neurologică cronică, caracterizată prin episoade recurente de durere de cap moderată sau severă, adesea unilaterală, pulsatilă și însoțită de simptome precum greață, vărsături, fotofobie și fonofobie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), migrena este a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial la persoanele sub 50 de ani, imediat după durerile lombare (Steiner et al., 2020).

Cu toate acestea, în România, migrena este adesea ignorată sau tratată necorespunzător. Campania #DespreMigrena, lansată în septembrie 2023, are ca obiectiv creșterea gradului de informare și conștientizare, facilitând accesul la informații validate științific pe site-ul www.despremigrena.ro.

2. Diferențierea durerilor de cap: când este migrenă?

Există peste 150 de tipuri de dureri de cap, însă cele mai frecvente sunt:

• Cefaleea de tensiune: presiune bilaterală, durată variabilă, frecvent asociată cu stres.
• Migrena: durere pulsatilă, moderată sau severă, unilaterală, asociată cu simptome vegetative.
• Cefaleea cluster: durere extremă, unilaterală, perioculară, frecvent nocturnă (ICHD-3, 2018).

Migrena are o prevalență estimată la 11-15% din populația generală la nivel global (GBD 2019), dar în România studiile sunt limitate. Date extrapolate sugerează că peste 1 milion de români ar putea suferi de migrenă, dintre care mulți nu primesc un diagnostic corect.

3. Manifestări clinice și fazele migrenei

Migrena se desfășoară adesea în patru faze:

1. Prodrom: schimbări de dispoziție, pofte alimentare, oboseală.
2. Aură (la 25-30% dintre pacienți): simptome vizuale, senzoriale sau de limbaj.
3. Durerea propriu-zisă: durere pulsatilă, unilaterală, agravată de activitate fizică.
4. Postdrom: oboseală, dificultăți de concentrare, disforie (Charles, 2013).

Sensibilitatea la lumină este un simptom esențial. De aceea, campania internațională Shades for Migraine, marcată anual pe 21 iunie, încurajează purtarea ochelarilor de soare ca simbol al solidarității.

4. Factori declanșatori și gestionarea migrenei vara

Vara, migrenele pot deveni mai frecvente din cauza:

• Luminii intense – fotofobia agravată.
• Deshidratării – scăderea aportului de lichide poate declanșa criza.
• Modificărilor de rutină – inclusiv somn neregulat și stresul concediului.
• Presiunii atmosferice – schimbările bruște pot fi un trigger (Mukamal et al., 2009).

Diferențierea de insolație se face prin prezența simptomelor neurologice (aură, greață, fonofobie) în migrenă, spre deosebire de febră și semne sistemice în insolație.

5. Tratamentul migrenei: de la analgezice la terapii moderne

În ultimii ani, tratamentul migrenei a evoluat considerabil. Există două direcții:

• Tratament acut: triptani, gepanti, ditani, AINS.
• Profilaxie: antidepresive, beta-blocante, anticonvulsivante, anticorpi monoclonali anti-CGRP (Goadsby et al., 2017).

Noile clase de tratamente, precum erenumab, fremanezumab și ubrogepant, au arătat eficiență în reducerea frecvenței și intensității migrenelor (Dodick et al., 2020).

Din păcate, în România, accesul la aceste tratamente este limitat. Un studiu al Societății Române de Neurologie (2023) arată că doar 23% dintre pacienții diagnosticați cu migrenă primesc un tratament adecvat, iar peste 50% nu consultă deloc un neurolog.

6. Întrebări frecvente ale pacienților

De ce apare migrena în prima zi de concediu?
Relaxarea după o perioadă intensă de stres poate declanșa o „migrenă de weekend”, datorită schimbării bruște în nivelul de cortizol (Rains et al., 2015).

Poate fi provocată migrena de zborul cu avionul?
Da – modificările de presiune și zgomotul pot constitui factori declanșatori.

Ochelarii nepotriviți pot cauza migrene?
O prescripție incorectă sau lentile care nu filtrează lumina albastră pot induce migrenă vizuală.

Migrena menstruală este normală?
Este frecventă – până la 60% dintre femeile cu migrenă experimentează forme hormonale (MacGregor, 2012).

7. Migrena și stilul de viață: fără medicamente?

Pentru unele persoane, metodele non-farmacologice pot reduce semnificativ frecvența migrenelor:

• Biofeedback, mindfulness, yoga
• Regim alimentar fără tiramină (ciocolată, vin roșu, brânzeturi maturate)
• Somn regulat și hidratare optimă

8. Concluzii și apel la acțiune

Migrena este o afecțiune gravă, adesea invalidantă, care trebuie recunoscută ca prioritate de sănătate publică. Educația, conștientizarea și accesul la tratamente moderne pot transforma radical viața pacienților. Campanii precum #DespreMigrena și participarea la inițiative internaționale precum #ShadesForMigraine sunt pași esențiali spre o cultură a înțelegerii și empatiei în jurul migrenei.

Bibliografie selectivă

• Steiner, T. J., et al. (2020). Migraine remains second among the world’s causes of disability, and first among young women: findings from GBD2019. Journal of Headache and Pain.
• GBD 2019 Diseases and Injuries Collaborators. (2020). Global burden of 369 diseases and injuries. Lancet.
• Goadsby, P. J., et al. (2017). Pathophysiology of migraine: a disorder of sensory processing. Physiol Rev.
• Charles, A. (2013). The Migraine Aura. N Engl J Med.
• Mukamal, K. J., et al. (2009). Weather and air pollution as triggers of severe headaches. Neurology.
• Dodick, D. W., et al. (2020). Efficacy of Erenumab and other CGRP inhibitors in migraine prevention. Headache.
• MacGregor, E. A. (2012). Migraine and menstruation. Neurologic Clinics.
• Rains, J. C., et al. (2015). Behavioral medicine for migraine. Curr Neurol Neurosci Rep.