Introducere
Alimentația este un factor de mediu care influențează sănătatea, atât pozitiv, cât și negativ. O dietă echilibrată și sănătoasă oferă organismului substanțele nutritive necesare pentru a susține activitățile zilnice și procesele mentale. În schimb, lipsa sau excesul anumitor nutrienți poate afecta sănătatea și poate contribui la apariția bolilor cronice.
Ce este nutriția și ce sunt nutrienții?
Nutriția este procesul prin care organismul consumă, absoarbe și utilizează nutrienții pentru creștere, dezvoltare și întreținere. Nutrienții se împart în două categorii principale:
1. Macronutrienți: proteine, carbohidrați și grăsimi care furnizează energie corpului, măsurată în calorii.
2. Micronutrienți: vitamine și minerale necesare în cantități mici pentru diverse funcții biologice. Deși nu furnizează energie, sunt esențiali pentru sănătatea generală.
Ce ar trebui să mâncăm?
Ghidurile alimentare, cum sunt cele dezvoltate de Departamentul de Agricultură și Departamentul de Sănătate din SUA, promovează modele alimentare care reduc riscul bolilor cronice. Acestea sugerează o dietă care să răspundă preferințelor culturale și nevoilor personale, dar care să fie, în același timp, echilibrată și sănătoasă.
De ce este importantă studierea nutriției?
Bolile cronice precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare afectează peste jumătate din populația adultă a SUA. Nutriția joacă un rol esențial în prevenirea acestor afecțiuni. Studiile nutriționale implică domenii diverse, precum biologia, epidemiologia și psihologia, pentru a identifica legăturile dintre alimentație, stilul de viață și sănătate.
Impactul mediului asupra sănătății nutriționale
Factorii de mediu, precum poluanții chimici, influențează semnificativ sănătatea. De exemplu, substanțele nutritive pot atenua efectele negative ale expunerilor la poluanți. În acest context, nutriția devine un element crucial în prevenirea și reducerea riscurilor asociate expunerii la factori nocivi.
Descoperiri cheie din cercetările recente:
ADHD (Tulburarea de Deficit de Atenție și Hiperactivitate)
O descoperire semnificativă a arătat că nivelurile scăzute de vitamina D în timpul sarcinii sunt asociate cu un risc crescut de ADHD la copii. Acest lucru sugerează că monitorizarea și suplimentarea adecvată a vitaminei D în timpul sarcinii ar putea deveni o strategie de prevenție.
Astm
● Efectele vitaminei D: Cercetările au evidențiat faptul că vitamina D are un efect protector pentru copiii cu astm care trăiesc în medii urbane cu calitate slabă a aerului. Copiii obezi cu niveluri scăzute de vitamina D au avut simptome mai severe comparativ cu cei care aveau niveluri adecvate de vitamina D.
● Antioxidanți și dieta mediteraneană: O dietă bogată în antioxidanți, specifică dietei mediteraneene (legume, fructe, nuci, pește, ulei de măsline), a fost asociată cu reducerea riscului de dezvoltare a astmului și a bolilor alergice, mai ales în rândul copiilor. Un exemplu remarcabil este studiul din Lima, Peru, care a arătat că o dietă de acest tip a scăzut semnificativ incidența astmului la copii.
Autism Spectrum Disorder (ASD)
● Rolul suplimentelor prenatale: Studiile au demonstrat că administrarea de vitamine prenatale, în special acid folic, în primele luni de sarcină poate reduce riscul de autism.
○ Un studiu din 2021 a indicat că administrarea suplimentelor de acid folic poate reduce rata apariției ASD.
○ La copiii cu frați diagnosticați cu autism, riscul a scăzut cu aproape 50% dacă mamele au luat suplimente prenatale în prima lună de sarcină.
Boli autoimune (ex. lupus)
Lupusul, o boală autoimună influențată de factori genetici și de mediu, poate fi ameliorat prin ajustarea dietei. Studiile au arătat că:
● Nutrienți precum vitamina B-12, zincul și acidul folic pot îmbunătăți simptomele lupusului.
● Vitamina D are un rol important în prevenirea disfuncțiilor sistemului imunitar, în special la persoanele în vârstă.
Sănătatea creierului
Omega-3, un acid gras care a demonstrat un efect protector asupra creierului femeilor mai în vârstă expuse la particule fine de poluare atmosferică (PM2.5):
● În zonele cu niveluri ridicate de PM2.5, femeile cu niveluri mari de omega-3 aveau o materie albă cerebrală mai sănătoasă, sugerând protecție împotriva degradării cognitive.
Cancer
● Vitamina D și cancerul de sân: Un studiu a arătat că femeile cu niveluri mari de vitamina D și care luau suplimente de vitamina D aveau un risc mai scăzut de cancer de sân postmenopauză.
● Legumele crucifere: Substanțele izotiocianate din broccoli, conopidă și varză au fost asociate cu protecția împotriva cancerului pulmonar.
Tulburări cardiometabolice
● Fibrele alimentare: Consumul de fibre a fost asociat cu protecția împotriva bolilor metabolice și a ficatului gras cauzate de expunerea la PFOS (o substanță toxică industrială).
● Triclosan: Studiile pe șoareci au arătat că această substanță antimicrobiană din săpunuri accelerează dezvoltarea ficatului gras și a fibrozei hepatice.
Obezitatea
Nivelurile ridicate de plumb în timpul sarcinii au fost corelate cu obezitatea infantilă. Cu toate acestea, femeile care au luat acid folic în timpul sarcinii au redus riscul de obezitate la copii.
Inflamația
● Suplimentele de vitamine din complexul B (acid folic, B-6 și B-12) pot proteja ADN-ul celulelor imunitare de efectele nocive ale particulelor de PM2.5, prevenind inflamația asociată cu bolile cardiovasculare și respiratorii.
Sănătatea hepatică
● Expunerea prenatală la substanțe toxice: Poluanți precum ftalații și pesticidele cresc riscul de leziuni hepatice la mame și nou-născuți. Cu toate acestea, suplimentele de vitamine B în timpul sarcinii pot contracara unele dintre aceste efecte adverse.
● Dieta și inflamația: Cercetările pe modele animale au arătat că enzimele care reglează inflamația pot fi utilizate ca bază pentru dezvoltarea de tratamente împotriva bolilor hepatice cauzate de o dietă bogată în zaharuri.
Fibrele alimentare și protecția metabolică
● Efectele fibrelor alimentare: Consumul unei diete bogate în fibre (din surse precum cereale integrale, fructe, legume și leguminoase) s-a dovedit a fi benefic pentru prevenirea și gestionarea bolilor cardiometabolice. Fibrele ajută la:
○ Reducerea colesterolului rău (LDL) și a tensiunii arteriale.
○ Stabilizarea nivelurilor de glucoză din sânge, prevenind astfel diabetul de tip 2.
○ Îmbunătățirea sănătății microbiotei intestinale, care joacă un rol-cheie în reglarea inflamației și în sănătatea metabolică.
● Protecția împotriva substanțelor toxice: Cercetările au arătat că fibrele pot neutraliza efectele nocive ale anumitor substanțe toxice, precum PFOS (compuși perfluoroalchilați). PFOS sunt substanțe chimice industriale asociate cu boli metabolice și ficatul gras. Fibrele alimentare accelerează eliminarea acestora din organism și reduc riscurile asociate.
Triclosan și efectele asupra ficatului și metabolismului
● Ce este triclosanul: Este o substanță antimicrobiană utilizată frecvent în produsele de igienă personală, cum ar fi săpunurile antibacteriene și pastele de dinți.
● Efectele dăunătoare: Studiile pe modele animale au arătat că expunerea cronică la triclosan accelerează dezvoltarea ficatului gras și a fibrozei hepatice, două condiții care cresc riscul de boli cardiometabolice.
● Mecanismul: Triclosanul afectează metabolismul hepatic și crește stresul oxidativ, ceea ce poate declanșa inflamații sistemice și disfuncții metabolice.
Impactul vitaminei D asupra sănătății metabolice
● Obezitatea și diabetul: Vitamina D joacă un rol important în reglarea sensibilității la insulină și a metabolismului glucozei. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost corelate cu:
○ O creștere a riscului de diabet de tip 2.
○ O prevalență mai mare a obezității și a sindromului metabolic.
● Rol protector: Suplimentarea cu vitamina D a fost asociată cu îmbunătățirea funcției celulelor beta-pancreatice, care produc insulină, și cu reducerea inflamației la nivelul țesutului adipos.
Acizii grași omega-3 și riscurile cardiometabolice
● Surse naturale: Omega-3 se găsesc în peștele gras (somon, macrou, sardine), nuci și semințe (semințe de in, chia).
● Beneficii cardiovasculare: Acizii grași omega-3:
○ Reduc nivelul trigliceridelor din sânge.
○ Diminuează inflamația și stresul oxidativ, doi factori care contribuie la ateroscleroză și boli cardiovasculare.
○ Ajută la reglarea ritmului cardiac și la reducerea riscului de aritmii.
Rolul microbiotei intestinale în sănătatea cardiometabolică
● Influența dietei: O dietă bogată în fibre, prebiotice și alimente fermentate stimulează dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase. Acest lucru poate:
○ Scădea inflamația sistemică, un factor de risc major pentru bolile cardiometabolice.
○ Îmbunătăți reglarea glicemiei și sensibilitatea la insulină.
● Legătura cu obezitatea: Dezechilibrul microbiotei intestinale (disbioza) este asociat cu obezitatea și sindromul metabolic. Dietele sărace în fibre și bogate în grăsimi saturate și zaharuri simple pot înrăutăți acest dezechilibru.
Nutriția preventivă în bolile cardiometabolice
● Evitarea alimentelor ultra-procesate: Acestea sunt bogate în sare, zaharuri adăugate și grăsimi nesănătoase, ceea ce crește riscul de hipertensiune arterială, diabet și boli de inimă.
● Adoptarea unei diete mediteraneene:
○ Bogată în ulei de măsline, legume, fructe, nuci și pește.
○ A fost dovedită ca fiind una dintre cele mai eficiente diete în prevenirea bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2.
Aceste descoperiri subliniază importanța alegerilor alimentare în prevenirea și gestionarea bolilor cardiometabolice și evidențiază necesitatea educației nutriționale pentru sănătatea publică.
Dacă dorești detalii despre un aspect specific, cum ar fi mecanismele moleculare sau rezultate concrete din studii, pot extinde informația!
Concluzie
Nutriția nu este doar un aspect al vieții de zi cu zi, ci un factor central în sănătatea publică și prevenția bolilor. Înțelegerea interacțiunii dintre dietă, mediu și sănătate poate deschide noi oportunități pentru îmbunătățirea calității vieții și a sistemelor de sănătate. Este important să adoptăm o alimentație echilibrată și să sprijinim cercetările care investighează aceste conexiuni complexe.
Sursa: https://www.niehs.nih.gov/health/topics/nutrition
