Secretele educației finlandeze

Fiecare țară are propriul sistem de educație bazat pe elemente socio-politice, economice și culturale specifice. Din această afirmație se pot desprinde două concluzii. În primul rând este imposibil să alegem un sistem pe care să îl considerăm perfect.

Sunt țări însă, care au reușit să dezvolte sisteme educaționale extrem de eficiente. Este cazul Finlandei. Educația finlandeză este subiectul acestui interviu cu ambasadorea Finlandei în România, E.S. Doamna Marjut Akola, pentru publicația online EdPost.

În al doilea rând este improbabil ca un sistem educațional preluat dintr-o țară și implementat în alta, să funcționeze identic.

Cu toate acestea, cred că este extrem de util să fim atenți la ce se întâmplă în jur și să adaptăm acele elemente care aduc valoare educației.

Privire de ansamblu asupra sistemului educațional finlandez

Oana Voicu: Cum ați reușit să construiți unul dintre cele mai eficiente sisteme de învățământ din lume?

Marjut Akola: Calitatea înaltă a sistemului de învățământ finlandez se bazează pe o viziune națională clară conform căreia oamenii sunt cea mai importantă resursă a națiunii. Încrederea în educație și în puterea cunoașterii sunt părți ale identității noastre naționale, ele fiind și principalul motor al succesului țării. În plus, a existat o voință politică comună de a investi în educație. De-a lungul anilor, Finlanda a fost una dintre țările OCDE cu cea mai mare ponderea a finanțării publice. Finlanda este un exemplu excelent de planificare strategică pe termen lung, cu scopul de a dezvolta și implementa un sistem de învățământ cuprinzător și de calitate înaltă. Aș sublinia, de asemenea, ideea că educația finlandeză oferă tuturor șanse egale de studiu, indiferent de mediul social și financiar sau de locul în care locuiesc.

Oana Voicu: Care sunt principalele provocări acum în era Covid-19?

Marjut Akola: Școlile au fost deschise cea mai mare parte a timpului în perioada pandemiei de Covid-19, cu excepția momentului de izolare din primăvara anului 2020. A fost destul de ușor pentru școlile finlandeze să treacă la școala acasă în martie 2020, deoarece abilitățile digitale ale populației, inclusiv ale profesorilor și elevilor sunt bune. De asemenea, a fost ușor să trecem la o școală online, pentru că educația finlandeză fusese în mare parte digitalizată înainte de pandemie, diferite tipuri de platforme și instrumente digitale erau utilizate în 2020. Acestea fiind spuse, nu înseamnă că nu avem provocări legate de pandemia în curs. Una dintre principalele preocupări, în general, este impactul pe termen lung al pandemiei asupra bunăstării mintale și a sănătății elevilor și studenților.

Oana Voicu: Care este nivelul de tehnologie utilizat în activitățile de la clasă?

Marjut Akola: Curriculum-ul finlandez pune accent pe utilizarea materialelor, aplicațiilor și dispozitivelor digitale la toate disciplinele. Cărțile și materialele pe hârtie sunt încă utilizate într-o oarecare măsură, în special în învățământul preșcolar și în învățământul de bază (7-12 ani), dar din ce în ce mai puțin în nivelurile superioare, inclusiv în învățământul secundar superior. Examenul de înmatriculare finlandez este digital din 2019.

Oana Voicu: Care este raportul dintre înscrierea privată și cea publică? Ce ar avea de învățat românii sau alte țări din sistemul de învățământ finlandez? Ce îl face special?

Marjut Akola: În ceea ce privește învățământul superior, există 22 de universități de științe aplicate și 13 universități în Finlanda care funcționează ca societăți private, fundații sau instituții publice.

Spre deosebire de universitățile a căror sarcină de bază este să se angajeze în cercetare științifică și să ofere un nivel superior de educație, universitățile de științe aplicate au o legătură strânsă cu viața profesională și dezvoltarea regională. Acestea au sarcina de a oferi o educație potrivită pentru cerințele vieții profesionale, precum și pe cercetare, inovare și arte.

Există școli private în Finlanda, dar respectă aceleași obiective, principii de admitere și standarde ca și școlile publice.

Aș spune că principala filosofie din spatele educației finlandeze este abordarea centrată pe copil împreună cu învățarea pe tot parcursul vieții. Nevoile unui copil sunt în centrul oricărei planificări și acțiuni. Nimeni nu este lăsat în urmă. Dacă un copil are nevoie de sprijin suplimentar pentru că are dificultăţi de învăţare, de exemplu, el va fi ajutat de profesori specializaţi. Trăim într-o lume complexă și solicitantă, înconjurată în permanență de schimbare și de rețele sociale. Prin urmare, sistemul de învățământ finlandez se concentrează pe învățarea orientată spre rezolvarea problemelor, gândirea critică, dezvoltarea abilităților de comunicare și îmbunătățirea instruirii în diferite domenii. Școlile trebuie să pregătească tinerii pentru oportunitățile și provocările viitoare la locul de muncă.

Oana Voicu: Există programe educaționale naționale în desfășurare? Cum influențează ele educația generală?

Marjut Akola: Guvernul finlandez decide obiectivele generale și organizarea disciplinelor în orar în învățământul timpuriu, de bază, secundar și superior. Pe baza acestor obiective, Agenția Națională pentru Educație din subordinea Ministerului Educației și Culturii decide asupra curriculum-ului național de bază, apoi municipalitățile vin cu varianta locală. În cele din urmă, școlile își pregătesc propriile planuri individuale. În școli, directorii și profesorii au multă autonomie în recrutarea cadrelor didactice, alegerea metodelor de predare și a materialelor de învățare.

Oana Voicu: Cum este implicat sectorul privat în educație?

Marjut Akola: Sistemul de învățământ finlandez este condus și finanțat în principal de sectorul public, dar există o cooperare strânsă între sectorul privat și cel public. După cum am menționat anterior, există diferite tipuri de școli private și, de asemenea, universități private. În plus, companiile private sunt implicate în editarea de materialelor didactice, jocurilor și platformelor digitale de învățare. Există, de asemenea, o serie de companii finlandeze specializate în oferirea expertizei și modelelor educaționale finlandeze în străinătate.

Oana Voicu: Ce părere aveți despre viitorul educației?

Marjut Akola: Digitalizarea, inclusiv inteligența artificială, afectează foarte mult educația prin schimbarea proceselor de învățare și predare. Cred că învățarea virtuală și autoînvățarea accelerată de pandemie vor rămâne. În primul rând, educația ar trebui să susțină o bunăstare psihică și fizică a copiilor și să asigure bucuria de a învăța. În al doilea rând, educația ar trebui să răspundă așteptărilor afacerilor.

De ce să studiezi în Finlanda?

Învățământul superior

Oana Voicu: De ce un român sau orice student străin alege Finlanda?

Marjut Akola: Finlanda este cunoscută în întreaga lume pentru educația sa de înaltă calitate. Profesorii finlandezi sunt profesioniști atât din punct de vedere academic, cât și din punct de vedere pedagogic. În universitățile finlandeze, studenților li se permite să-și structureze singuri pregătirea universitară, cu multă flexibilitate în subiectele secundare, cursuri opționale, studii de schimb și stagii. Cultura studențească finlandeză este intensă și unică, cu propriile tradiții, cum ar fi clasicele „salopete” ale studenților și festivitățile Vappu din primăvară. Există, de asemenea, câteva evenimente tradiționale, cum ar fi „sitsit”, care sunt organizate pe tot parcursul anului. Aceste evenimente sunt despre studenții care se adună împreună pentru a lua cina în timp ce cântă diferite cântece tradiționale.

Pentru români, procesul de aplicare este ușor, România fiind o țară din UE. Există o birocrație minimă. Studenții au nevoie doar de certificatul de ședere în UE, care poate fi obținut cu ușurință. De asemenea, nu există taxe de școlarizare.

Oana Voicu: Care sunt opțiunile pentru solicitanții care nu cunosc Finlanda?

Marjut Akola: Există mai multe opțiuni pentru cei interesați să studieze în Finlanda. Universitățile oferă sute de programe în finlandeză, suedeză și engleză în întreaga țară. Există mai multe informații disponibile, de ex. pe https://www.studyinfinland.fi/ și https://opintopolku.fi/konfo/en/.

Oana Voicu: Este obligatorie promovarea examenelor de admitere?

Marjut Akola: Aceasta depinde de program și de universitate. De obicei, atunci când aplică pentru un program de licență, studenții trebuie să treacă un examen de admitere. Când vine vorba de diplome de master, va trebui să fi absolvit un program de licență într-un domeniu relevant. Dacă este necesar sau nu un examen de admitere pentru un master depinde de program, iar această informație poate fi verificată pe site-ul universității.

Oana Voicu: Care este statutul juridic al studenților străini în Finlanda?

Marjut Akola: Dacă studiile în Finlanda durează mai mult de 90 de zile, este necesar un permis de ședere pentru studii. Serviciul finlandez de imigrare va acorda studenților străini un permis de ședere pentru studii, după acceptarea într-un program de studiu.

Oana Voicu: Este educația în Finlanda gratuită pentru studenții internaționali?

Marjut Akola: Da, dacă sunteți dintr-o țară UE/SEE. Dacă vă aflați în afara zonei UE/SEE, trebuie să plătiți o taxă de școlarizare, al cărei cost variază între 4000/ 18000 de euro în funcție de universitate și program.

Oana Voicu: Ce oportunități oferă diploma absolvenților?

Marjut Akola: Diplomele de la instituțiile finlandeze sunt foarte apreciate atât în ​​Finlanda, cât și în străinătate. Nu este neobișnuit ca studenții din Finlanda să înceapă viața profesională înainte de absolvire. Există, de asemenea, mai multe oportunități pentru studii de doctorat în toate domeniile. Finlanda este o țară inovatoare cu mai multe povești de succes în mediul academic și în viața de afaceri.

Oana Voicu: Este posibil ca un student să rămână și să lucreze în Finlanda după absolvirea unei universități?

Marjut Akola: Când ați găsit un loc de muncă, puteți solicita un nou permis de ședere pentru muncă pe baza unei diplome absolvite în Finlanda sau pe baza cercetărilor efectuate în Finlanda. Dacă nu sunteți încă angajat, puteți solicita un permis de ședere pentru a vă căuta de lucru sau pentru a începe o afacere. Dacă nu aveți un loc de muncă imediat după absolvire, toți absolvenții universităților finlandeze pot solicita o prelungire a permisului de ședere pentru maximum un an pentru a-și căuta un loc de muncă.

Oana Voicu: Care sunt taxele de școlarizare și costul vieții în țară în comparație cu alte țări europene?

Marjut Akola: Cetățenii UE/SEE studiază în Finlanda fără școlarizare, trebuie să plătească doar 60-110 euro pe an universitar la Uniunea Studenților din universitatea lor.

Costul vieții în Finlanda este ridicat în comparație cu media UE, deși mai mic decât, de ex. în Norvegia sau Islanda. Acest lucru variază, de asemenea, între diferitele zone din țară. Cu toate acestea, calitatea produselor, serviciilor și locuințelor este de obicei ridicată. Aveți, de asemenea, dreptul de a utiliza serviciile publice, cum ar fi asistența medicală la preț redus în municipalitatea unde este reședința.

Oana Voicu: Care este costul închirierii unei locuințe în Finlanda?

Marjut Akola: Depinde de oraș. În orașele studențești (Joensuu sau Rovaniemi) chiriile sunt mai mici și s-ar putea să găsești o garsonieră lângă centrul orașului cu mai puțin de 500 de euro pe lună. În Helsinki, cu aceeași sumă de bani se poate închiria o cameră într-un apartament comun, mai departe de centru. Cu toate acestea, există asociații care oferă studenților locuințe la prețuri accesibile în toate marile orașe studențești.

Oana Voicu: Cum își petrec elevii timpul liber în Finlanda?

Marjut Akola: Există mai multe organizații și activități diferite în toate orașele studențești. Facultățile universitare au asociații bazate pe domeniul de studiu și organizează activități de pregătire și evenimente pentru studenți. Există și asociații bazate pe zona din care ești originar, precum și asociații pentru sport, muzică și tot felul de hobby-uri. Pe parcursul anului universitar sunt organizate mai multe tipuri diferite de festivități.

Învățământul vocațional

Oana Voicu: Aveți programe internaționale de schimb educațional în acest domeniu?

Marjut Akola: Există oportunități pentru învățământul profesional predat în limba engleză în Finlanda. Educația profesională în Finlanda pregătește foarte bine studenții pentru viața profesională. Există oportunități de schimb educațional în cadrul programelor internaționale din diferite domenii.

Informații generale despre Finlanda și educație

Oana Voicu: Cum ați descrie cultura finlandeză pentru un copil în câteva cuvinte?

Marjut Akola: Vine Crăciunul. Asta înseamnă că Moș Crăciun, echipa sa și Renul Rudolph cu nas roșu sunt foarte ocupați pentru a aduce cadouri copiilor din întreaga lume, inclusiv în România. I-ai scris deja lui Moș Crăciun?

Oana Voicu: Cum a influențat cultura finlandeză evoluția sistemului educațional?

Marjut Akola: Educația a fost întotdeauna lăudată de societatea finlandeză și, prin urmare, copiii au fost încurajați să studieze și să învețe. Finlanda este cunoscută ca o țară fără diferențe de clasă sau regionale, cu șanse egale de educație de calitate, de acces la bunăstare și un trai bun pentru toată lumea. Acesta este și unul dintre acele motive pentru care finlandezii sunt cea mai fericită națiune din lume. În al doilea rând, aș considera lectura, care este un hobby foarte popular în Finlanda, drept unul dintre motivele care a influențat pozitiv sistemul nostru educațional. Peste 20 de milioane de cărți sunt vândute în Finlanda în fiecare an și cei mai mulți se abonează la cel puțin un ziar.

Oana Voicu: Cât de importante sunt bibliotecile pentru finlandezi?

Marjut Akola: Bibliotecile sunt camerele de zi ale finlandezilor. Există 854 de biblioteci publice în Finlanda. În 2018, au fost în total 50 de milioane de vizite la bibliotecă și 1,9. milioane de cărți împrumutate într-o țară cu 5,5 milioane de locuitori.

Oana Voicu: Sunt cărțile finlandeze traduse?

Marjut Akola: Există o serie de cărți finlandeze traduse în limba română și mai multe cărți pe drum. Cărțile finlandeze pentru copii au fost traduse recent și personal sunt foarte mulțumită de acest lucru. Încurajez editurile românești să traducă mai mult de ex. Cărți finlandeze pentru copii și povești criminale.

Oana Voicu: Ne puteți spune câteva cuvinte despre importanța lecturii pentru copii?

Marjut Akola: Cititul este important pentru că îmbunătățește imaginația copiilor, abilitățile cognitive și de comunicare. De asemenea, cititul îi ajută pe copii să se concentreze și să-și înțeleagă mai bine viața și lumea din jur.

Oana Voicu: Cum își formează Finlanda profesorii?

Marjut Akola: Toți profesorii finlandezi trebuie să aibă o diplomă de master. Profesorii care predau de la clasa întâi până la clasa a șasea au o diplomă de master în arte și specializare în pedagogie. De la clasele a 7-a la a 9-a și în școlile secundare superioare, cadrele didactice au studii de pedagogie și o diplomă de master în disciplina pe care o predau.

Oana Voicu: Care ar fi cuvintele cheie pentru educația finlandeză?

Marjut Akola: Abordare centrată pe copil, învățare pe tot parcursul vieții și profesori cu studii superioare.

Oana Voicu: Cum este structurat sistemul educațional finlandez?

Marjut Akola: Sistemul de învățământ finlandez constă din educația timpurie (0-6 ani), învățământul pre-primar, învățământul de bază de nouă ani (7-17 ani), învățământul secundar superior general sau vocațional și învățământ superior. Educația adulților este disponibilă la toate nivelurile. Învățământul obligatoriu începe cu școlile generale și se termină la vârsta de 18 ani.

Oana Voicu: Cum se face evaluarea cunoștințelor elevilor?

Marjut Akola: Ca regulă generală, evaluarea se face într-un mod care testează înțelegerea de către elev a imaginii de ansamblu într-un anumit subiect, în loc să le testeze capacitatea de a memora mici detalii. Din acest motiv, evaluarea cu opțiuni multiple este rar utilizată.

Metodele de evaluare depind de nivelul de studii și de materia școlară. În afară de examenele obișnuite, sunt folosite și examene orale, eseuri, proiecte de grup, autoevaluări, evaluare continuă și evaluare de la egal la egal. De obicei, la evaluarea finală se concepe o formulă care combină mai multe tipuri de testare. Profesorii au multă autonomie pentru a alege cea mai bună modalitate de evaluare pentru elevii lor. De asemenea, sunt încurajați să evalueze cunoștințele studenților după diverse criterii, nu doar prin examene. Notele sunt acordate de la 4 la 10.

Singura evaluare la nivel național este examenul de la sfârșitul școlii secundare superioare (vârsta 18-19). La nivel universitar, se folosesc mai ales eseuri, jurnale de învățare și examene.

Oana Voicu: Cum sunt implementate în educație principiile „Învățare pe tot parcursul vieții” și „Educație gratuită”?

Marjut Akola: Există o educație puternică pentru adulți și oportunități versatile de învățare pe tot parcursul vieții în Finlanda la toate nivelurile de educație. În sistemul nostru de învățământ nu există „drumuri închise” și există o serie de căi diferite de modernizare a competențelor de la învățământul secundar superior general la educația adulților în instituțiile de învățământ superior și formare pe piața muncii.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on email
Email
Share on whatsapp
WhatsApp