Specialiștii avertizează că privarea cronică de somn a devenit o normă periculoasă în prezent. Respectarea unui ritual de odihnă și înțelegerea rolului melatoninei nu sunt doar detalii de confort, ci piloni esențiali pentru repararea ADN-ului.
Ora de aur și regenerarea celulară
Calitatea odihnei noastre este dictată de ceasul biologic, nu doar de numărul de ore petrecute în pat. Conform Andreei Ștefănescu, medic specialist anestezie și terapie intensivă și consilier integrativ de stil de viață sănătos, intervalul orar 21:30 – 23:30 este critic, deoarece este perioada în care hormonul somnului, melatonina, se secretă la niveluri optime.
Dacă depășim acest prag, chiar și un somn de 9 ore devine mai puțin regenerativ. „În prima parte a nopții, până la ora 12, somnul profund este de cea mai înaltă calitate. Atunci se întâmplă regenerarea: crește imunitatea, se repară ADN-ul”.
Inamicul din palmă: lumina albastră și ecranele
Unul dintre cele mai des întâlnite obiceiuri nesăntoase este utilizarea ecranelor înainte de culcare. Dr. Ștefănescu subliniază că lumina albastră inhibă direct secreția de melatonină. Mai mult, scroll-ul alert pe rețelele sociale distorsionează percepția realității și menține creierul într-o stare de alertă care împiedică odihna.
Pentru o igienă a somnului corectă, medicii recomandă:
- Deconectarea ecranelor cu 30-60 de minute înainte de culcare.
- Ritualuri relaxante: băi calde, muzică în surdină sau cititul unei cărți tipărite.
- Mediul optim: o cameră răcoroasă, întunecată și un program fix de trezire, inclusiv în weekend.
Cercul periculos: somn, stres și sănătate mentală
Din perspectiva psihiatriei, Dr. Irina Radu-Rădulescu demontează mitul conform căruia sănătatea mentală ar fi separată de stilul de viață: „Privarea de somn întreține stresul cronic și inflamația, influențând direct anxietatea și capacitatea de reglare emoțională”.
La tineri, somnul dereglat este adesea cuplat cu consumul de energizante și ecrane, în timp ce la adulți, somnul este sacrificat pentru muncă sau relaxare prin obiceiuri nesănătoase. Un mit frecvent întâlnit în cabinete este utilizarea alcoolului ca somnifer. Deși poate grăbi adormirea, alcoolul fragmentează somnul și reduce fazele profunde, lăsând pacientul iritabil și anxios a doua zi.
Consecințele „datoriei” de somn
O idee falsă, dar extrem de răspândită, este că somnul pierdut poate fi recuperat în weekend. Realitatea medicală este mult mai dură: dacă pierdem o singură noapte, corpul are nevoie de 3-4 nopți consecutive de odihnă normală (7-9 ore) pentru a se reface complet.
În lipsa acestei discipline, organismul dă semne clare de suferință: acumulare de kilograme, irascibilitate și epuizare cronică. „Stilul de viață sănătos nu este despre perfecțiune, ci despre echilibru și pași mici” spune Dr. Ștefănescu.
